Ia mai fumati mai…

E foarte cul in ultimul timp sa faci glumite insipide cu si despre Criza.Sin gurul lucru care ma amuza e spiritul de turma : criza e ca o roscata planturoasa,cu manichiura frantuzeasca violata in grup de Grupul Ciobanilor care nu beau tuica cu lamaie.
Acum am sa ma leg si eu,pe trend,de criza. Se pare ca uratorii sunt si ei de criza. Nu ca i-as primi.Astazi in timp ce faceam curatenie am auzit pe casa scarii niste uratori foaaaarte apatici.Plugusorul incepe in pompa cu “Primiti cu uratul?”, continua cu o singura strofa din care nu se intelege nimic,tinde spre incheiere cu un “haaai,haaaai” lesinat si se sfarseste apoteotic cu un “La anu’ si la multi ani!” lihnit de bani.
Capre nu am auzit,dar probabil si alea refuza sa mai topaie,de teama osteoporozei.Cu sistemul nostru sanitar,nu iti mai arde de boli.
Am spionat azi doi promotori ai traditiei .Pe vizor adica. S-au oprit in fata usii mele,senzorul lucreaza si becul se aprinde. Se uita,usor tampi la bec, ranjesc. Se opresc,se cauta prin buzunare si fac un inventar rapid.Unul scoate pachetul de tigari, isi aprinde o tigara si se uita filosofic la paiul de chibrit inca aprins.Imi zic in sinea mea:daca il arunca aprins langa teava mea de gaz,il scalpez.Se stinge…ok. Fac tigara posta,schimba cateva priviri macho de 12 ani si pleaca.

Se aude din cand in cand pocnind cate o petarda ,vanduta pe sub mana.Pe casa scarii e un melanj de mirosuri gastronomice.Toata lumea face ultimele pregatiri,ultimele reprize de curatenie;multi nu stim pentru ce.”Asa trebuie”. Urmeaza indeaproape o baie si somn,sau o vegetare in fata calculatorului. O sa vina incet incet si ora aia fatidica la care toata lumea striga 3,2,1….Apropo,de ce se spune “La multi ani 2009! ” ?Isi doreste cineva ca multi ani de aici incolo sa fie 2009?
Ce planuri am? Voi petrece seara asta alaturi de prietena mea cea mai buna.Muzica,filme,chipsuri,discutii,sampanie si ce-o mai fi.Eu zic ca o sa fie fain.Nu ma vad plimbandu-mi fundul prin vreun club,sau stand teapana la tol festiv pe la vreun restaurant.Mi-as fi dorit acum sa fiu undeva la munte,departe de orasul meu,dar e ok si asa.

Sper sa nu primesc prea multe sms-uri “poetice”,care incep matematic cu “fie ca…”.Imi plac chestiile simple si sincere. Imi  mai place ca intre 23:30 si 1:30 reteaua nu o sa mearga si Cosmote-ul o sa faca bani pe seama atentilor.

Eu.. nu pot decat sa urez un ~an nou asa cum isi doreste fiecare~ celor care trec pe aici.  Numai bine,zambete largi si cat mai putine regrete

Filosofia gutuii

De cand cu vacanta asta de iarna,traiesc intr-o continua sambata.Zilele saptamanii devin deja un ‘next level’ unde ma mananca dinozaurul[la capitolul jocuri,tot la categoria Mario am ramas )].Azi am avut un soc cand am aflat ca poimaine e revelionul.I-auzi. Dar despre revelion am sa vorbesc poimaine.

Eu am niste dileme personale privind fructele si legumele.Unele mi se par atat de prost proiectate,incat ma gandesc ca o mana vreunui designer vegetal putin turmentat.

Spre exemplu gutuia.Banuiesc ca toata lumea si-a infipt macar odata caninii intr-o gutuie,ca de mancat nu bag mana in foc. Daca cineva a mancat o gutuie intreaga,sa ma contacteze.Doresc sa-i strang mana cu usa. Nu pot intelege nici cum de ce sunt atat de maaaari .Daca ai ajuns la jumatate deja ti s-au strapezit dintii.Bine,bine,pentru placinte,dulceturi si alte mofturi de debara,veti spune.Ok,si pentru geniul creator de poezii gen ‘mere,pere in panere’.A,si pentru tanti aia care lalaie suav “Galbenaaaa gutuiieeeeeeeee”.Altfel nu vad sensul unei asemenea risipe. Ai muscat din ea,si dupa 5 minute de lupte seculare abandonezi,spasit cu dintii pe avarie,cu limba strapezita si eventual cu o bucatica de gutuie ramasa pe undeva prin esofag de-a curmezisul.Si mai are si puf.Si mai trebuie si sa o stergi,voiniceste cu vreun servetel de hartie,pentru care s-au taiat copaci;sau cu o carpa,pe care nu o vei mai descotorosi de galbenul pufos.

Si totusi ne plac gutuile.Masochism sau doar ceva obisnuit.Guilty pleasure?

Ideea acestui post nu mi-a venit in momente de extaz cu coltii in vreo gutuie,ci in cadrul unei conversatii aiuritice pe messenger.Paula,ti-am facut catarul hatarul.

Later edit : Total fara legatura. Distrati-va nitel peCeasul mortii

De mine scapati pe 5 iulie 2070 )

Spiritul Craciunului xxx(Sarciul de aur 4)

Nu aveam de gand sa scriu astazi despre asta,dar daca mai amanam cu cateva zile,nu mai era de sezon. Zilele astea, adica 24,25,26,27
am strans muuuuulte sarciuri pornografice.Nu e nimic nou,se stie ca romanasul cauta pe google tot ce-i trece prin cap,dar noutatea e ca s-a adaptat la sezon.
Sa incepem totusi cu luni,22.
-hitul zilei: “Gay care sio trag” .E a nu-stiu-cata oara cand Google im aduce astefel de indivizi pe blog

marti,23

-”puli”. Cata hotarare!

miercuri, 24

-“am iesit sa colindam despre pula sa cant”. Ooo! Deja Ajunul isi face efectul.Stiam ca se canta despre alte chestii,dar poate sunt in urma cu repertoriul.

joi,25

Uimiti sau nu,nimic pornografic azi. Doar multe “produse de slabit” ,semn ca inca din prima zi a Craciunului, mancarea a cazut cam greu.

vineri,26

“fete care li se vad chilotii”- dupa exprimarea gramticala impecabila,se intelege cine are astfel de fantezii.Membrii Academiei Romane sigur nu.

“poze sexi ilknur pintilie” -saraca,daca ar sti ea!

sambata,27

“poze coaie testicule” – cineva hotarat intr-adevar,altfel nu-mi explic repetitia  fermecatoare.

“filme porno gratis cu mosi care da limbi”- creme de la creme.  Deci e si film, e si porno,mai e si gratis. E si cu mosi.Banuiesc “Craciuni”. Care “da” limbi.O limba,doua limbi. Pluralul substantivelor a mers,nu si acordul.

Cat de obsedat trebuie sa fii oare sa cauti asa ceva?

Inca o curiozitate,nitel offtopic.

Am strans suspect de multe sarciuri cu “tenia”.Daca e din cauza mancarii de sarbatori,e grav.Daca cineva s-a gandit sa gateasca de sarbatori asa ceva,e si mai grav.

Mai adaug la lista : “rahat facut prastie “.

Daca tot nu am mai facut de mult o galerie de sarciuri,ma intorc putin cu o luna in urma,doua..si va ofer cateva mostre :

• fund bun
• vene taiate
• spanzuratoarea
• clipuri.orgasme
• puli in gat
• bostanelul
• ce stiti despre mos niculae
• youtube pt iubirea mea georgiana
• daca ai problema cu parul de pe brate
• georgiana online protv messenger
• sun georgiana hi5 [:)))))))]
• cum sa castig 20000 de lei

Daca la mine ajung astfel de search-uri,nu vreau sa stiu ce se aduna la Curvette.Chiar nu-mi doresc.

Suddenly

Am zis ca scriu ieri,nu s-a intamplat.Aveam notate intr-un caietel vreo 6 idei sa nu-mi zboare,ca doar mi s-a intamplat de atatea ori sa mi smulg parul din cap incercand sa-mi amintesc la ce ma gandeam acum 5 minute.Ma gandisem sa scriu azi,dar uite ca nu se intampla decat la 20:55.De fapt nici  nu cred ca murea cineva in chinurile groaznice ale asteptarii.Poate totusi…intre doi carnati si o “salata de bef”, vorba lui Badea ,mai citeste cineva si altceva in afara de instructiunile de folosire ale prezervativelor si avertismentele de pe pachetele cu tigari.

Am o stare ciudata.Evadez din caldura camerei si deschid geamul.Un val de aer rece ma ataca cu miscari fine,dar precise;a nins,totul e intr-o asteptare aproape chinuitoare.Ultimii pasi de pe strada ce o pot vedea la fereastra sunt acoperiti incet-incet,ca si cum nimeni nu ar fi indraznit sa treaca.Luminile rasar la geamuri in numar impar.Ici si colo cate o instalatie palida clipeste sugerand parca agonia celor care respira aerul camerei care gazduieste priza ce o alimenteaza. Albastrul ornamentului de pe strada invecinata pare a refuza sa si scurga vreo sclipire pe altceva decat pe suflete.S-a apucat din nou de nins.
In vecinatatea geamului meu e un stalp de iluminat.Imi aduc aminte de toate noptile crepusculare.Artificial.Imi vedeam umbra,stiam ca e acolo si ca singuratatea e o chestiune de geometrie a punctului de vedere. Acum becul se lasa,cu toleranta unui batran, atins de fulgii cam nehotarati.Nemiscarea zapezii pe pasii ce au fost este alterata de o masina.Si inca una. Cateva locuri de parcare asteapta.Pe ele a nins,de ele vom uita ca au fost locuri de parcare.Maine dimineata insa cand unele masini se vor urni din loc vor ramane dreptunghiuri goale,vulgar de gri,mai reci prin cimentul propriu decat ar fi fost sub haina accesibila a ninsorii.Voi putea vedea trotuare-sah.Un sah dreptunghiular,ale carui patrate vor avea si forma tevii de esapament.
Pana la etajul 2 ajunge un copac al carui denumire nu o cunosc.Stiu doar ca,atunci cand nici nu visa sa ajunga la etajul 1, incercam sa ma catar in el.Nu am prea reusit.I-am numarat staminele florilor totusi,ca premiu de consolare.Da,un copac cu flori. Ii aud uneori ramurile ciocnindu-i-se sec,impresonal,ca vocea unei profesoare cuprinsa de un guturai prefacut.Acum tace.
In nemiscarea unui cinematograf improvizat,mi se deruleaza farame.Farame de orice.
Ma uit cu jind la zapada.Mi-as dori sa fiu jos.Ceva ma tine inclestata de pervaz.Poate teama copilareasca de privirile zapacite ale vreunui caine,poate lenea de a ma imbraca sau poate nimic.

In mine zace probabil nu fascinatia zapezii asa cum e prezenta la varstele mici;in niciun caz fascinatia snobului pe schiuri si poate nici cliseul unui Craciun cu zapada.Sau poate cate putin din fiecare,exceptand schiurile.Stiu doar ca mie zapada imi spune o poveste.Ne inganam una pe alta.Mi se prinde in par,imi aminteste ca parul drept e doar un apanaj al placii; mi se asaza pe buze,pentru a-mi simti caldura proprie; mi se infiltreaza in oase,sa simt mostre de durere pe care altfel nu le-as cunoaste.Imi face hainele jilave,sa pot simti mirosul ei amestecat cu mirosul pielii mele. Mi se pare banala si oficiala in alergarea mea de corp cu membre atasate , mi se pare a mea de fiecare data cand ochii mei dau blur pe ceea ce nu conteaza.
Ma gandesc uneori la ea. Oportuna ca o femeie ce poate scoate un barbat dintr-o incurcatura.Inoportuna ca o menstruatie atunci cand pleci la mare.Umeda, ca un sarut in graba,uscata ca un buchet de nemuritoare,dura ca o lectie de viata ,maleabila ca plastilina,imprevizibila ca o veste proasta,ordonata ca un concert de opera, rebela precum o acnee,linisitoare ca un pui de somn in iarba,trepidanta ca membrana unei tobe.Generoasa ca o doamna caritabila,zgarcita ca un broker incepator.Complex de simpla in caderea ei special de banala.

Wishlist

Hoes!Hoes!Hoes! ..Mmm..ok, astazi uit de pitipoance/pitipongi,de nemultumiri,de politica duhninda,de frustrari provinciale,de zapada care se joaca cu corazonu’ meu,de critici acide la adresa sefului de trib al socatilor cu cocolender roz.Si o fac cat se poate de sincer.E ajunul Craciunului.Intotdeauna am iubit Sarbatorile de Iarna;astazi vorbesc doar despre partea roz a lor…totusi anunt( pe nimeni) ca nu primesc colindatori.Fratele meu! De la ora 9:30 ma tot dispera,soneria mea geme disperata.Ii aud pe ghiauri cum canta,a j-de mia oara “Domn Domn sa-naltam!”.NUUUUUUUUUUU!!!

Sa revenim.Imi place cand ma patrunde acel “Christmas Spirit “.Nu-mi plac insa acele promisiuni de sfarsit de an pentru anul viitor,pentru ca nu se vor indeplini.Cu atat mai mult de data asta ma inspaimanta acest lucru.Ma paste majoratul peste cateva luni.E aiurea.
Pentru a continua in nota asta ,lasandu-mi la o parte teancul de idei,m-am gandit sa alcatuiesc un ‘whishlist’ mai deosebit.O lista de dorinte,o parte dintre ele,din care vor lipsi toalele si accesoriile si alte chestii materiale.

1. Imi doresc sa fiu sanatoasa,si nu…nu e un cliseu.Chiar am nevoie de chestia asta..poate mai mult ca oricand.
2. Imi doresc sa fiu perceputa exact asa cum sunt,sa nu fiu supra sau subevaluata, sa nu( mai) fiu victima prejudecatilor de 2 lei,sa nu isi mai dea lumea cu parerea despre mine ca ma pot lipsi de deseurile  lor neuronale.
3. Imi doresc sa fiu fericita ,iarasi in afara cliseelor.Vreau sa ma bucur de viata,sa mai las la o parte regretele si procesele de constiinta(Stiu ca dorinta asta nu se indeplineste niciodata la mine)
4. Imi doresc sa fiu mai perseverenta si sa imi mai diluez nervii,intru mai putine migrene sacaitoare si sa arat in permanenta ceea ce pot si sa recunosc ceea ce nu pot
5. Imi doresc sa admir cat mai multi maci,cat mai multe papadii,cat mai multa iarba si sa mi decolorez parul cu cat mai mult soare.
6. Sa scap de ochelari.[nerealizabil]
7. Sa ma bucur de muzica,sa o ascult si sa o cant .
8. Sa nu ma paraseasca inspiratia,ba chiar sa se reproduca iepureste )
9. Sa calatoresc mult
10. ‘S- ajung la Raddiiioooooooooo” candva.cat mai repede posibil.Guerilla )
11. Sa -mi confirm accentele ‘carieriste’ si ‘feministe’ :”>
12. Sa scriu mult,tot mai mult ,mereu.
13. Sa confirm ceea ce scriu si sa ajung candva la un ziar cu cojones.

Unele,sau majoritatea dintre dorinte vor parea unora sau altora amuzante,fie puerile,fie fanteziste. Nu-mi pasa.Important este ca eu cred foarte tare in ele si sa fiu a’naibii daca nu ma tin de ele! )

Maine,promit un articol la fel de pasnic.Ca doar e Craciunul.Dupa,vedem…am o groaza de idei in cap oricum.

Sarbatori asa cum vreti !

Tricoul

Duminica. Decembrie. Am in fata colacii tocmai scosi din cuptor si farfuria cu mancare la fel de aburinda. O inghititura,doua si imi dau jos camasa. Raman in tricou.Cum s-ar zice mi s-a facut destul de cald incat sa raman in TRICOU. Atmosfera ambientala,temperatura mancarii,a camerei si a lingurii dominate de aratatorul stang si-au facut de cap si au pus-o de o temperatura buna de tricou. Pentru mine nu exista indicator mai bun al starii de caldura.Cand zic ca imi vine sa imi dau jos tricoul ,se intelege ca trec brutal la o paranirvana, fara maniere si fara regretul tricoului.E ca si cum as inventa un nou anotimp.Vara perpetua.

Venerez,in numele tututor firelor de iarba si al macilor rataciti printr-un lan, vara.Pestelui i se pun buruieni in acvariu,iepurelui rumegus in cusca si inca vreo cateva serii de comparatii de toata jena  si imi stric pledoaria pro-vara. E sezonul in care ma simt cel mai EU.In principiu,fiecare anotimp imi defineste un anumit ego. Primavara ma vait pe trend ca ma curpinde astenia si ma bucur ca fata mare la ….. ma scuzati,uitandu-ma la ghiocei,la cele cateva raze de soare iesite cu zgarcenie si la ratie.Plimbari lungi. Toamna devin melancolica,ca tot poporul.Lacrimez feciorelnic la ploile care-mi strica vreun plan de…vara,uitat pe undeva si nedus la indeplinire;numar nuantele frunzelor si sfarsesc lasandu-ma batuta amintindu-mi ca sunt la filologie;ma reapuc de compus poezii;rememorez vacanta,ma intristez si ma gandesc la zilele lungi de iarna ce vor veni.Plimbari lungi. Iarna imi fac un milion de draci ca nu ninge in momentele esentiale;astept sarbatorile.Plimbari.

Vara ma enervez cand e prea rece si disper cand e canicula.Frec menta cu cel mai mare spor posibil,imi fac un miliard de planuri pe care bineinteles nu le indeplinesc.Plimbari foaaarte lungi.

Asta in stricto sensu. Insa legatura mea aproape plancentara de tricou nu are de a face cu cliseele astea despre ce fac intr-un anume anotimp.Fac in linii mari ce face toata lumea.Chestia e alta. Nu pierd niciodata legatura cu tricoul !!!

Ok,sa mai incercam odata :

Iarna: Pe sub geaca/jacheta/palton/trenci ..mama lui port foarte adesea tricou.La scoala la fel.Nu importa ca e decembrie,ianuarie.Nu ca instinctele mele de autoconservare ar fi turmentate,dar ma simt chiar ok asa.Ma trezesc uneori cu intrebari confuze, intrucat se intampla sa fiu in tricou si cei din jur in pulover. Daca totusi e rece, nu-i nimic: suprapun tricoul peste o bluza tip maleta, sau pun peste el o alta chestie.

Cum ziceam,tricoul e indicator al confortului termic. Daca in casa e bine,spun “se poate sta in tricou”. Rememorez iernile blande,de tipul “bai frate,stateam in februarie in tricou!”

Primavara : Se intelege ca sub geaca/jacheta se ascunde tricoul.Cu putin noroc pot iesi chiar in combinatia tricou suprapus. Mai grav e cand apare vremea de tip Pulover .

Vara :Mai trebuie zis ceva? Singura mentiune e ca apar si variantele de tip: maiou, camasa,bluza  etc.

Toamna ort cu incapatanare magareasca tricou pana cand se poate. Octombrie tarziu chiar.Starea de tricou imi da un fel de amagire,senzatia de vara prelungita,dar care stii ca nu mai e vara;te reintorci la cursuri,procesul de frecare a mentei e la ora bilantului.Nasol momentul,intr-adevar. Tricoul e un fel de agonie,de pendulare intre vara cu durerile ei in pix si iarna aia naspa cand tricoul se impaca bine cu esarfa,pentru a substitui anostul pulover.

In toata ridiculitatea acestui post( nu al Craciunului) sinceritatea e la inaltime. Daca e sa ma intrebati ,tabloul  ideal unei familii la Craciun e urmatorul: pe un pat,tolaniti si stand la povesti,in tricou,exasperati de caldura sobei.

Cultul tricoului.Adica daca adeptii cultului X ( nu-mi amintesc numele) venereaza un penis, eu de ce as fi blamata ca sunt inseparabila de tricou?

Omul-supozitor si tenia de serviciu.

Zilele astea mi-a fost aproape sila sa mai incerc a gasi un program de stiri care sa nu contina  50% informatii despre realizarea Guvernului.Ok,e de actualitate.Cand stiu insa ca e o taraganeala peste limita admisa,un program de teatru ieftin,parca te saturi.Nici de o sinucidere subtire,de iarna,la OTV nu-ti mai arde. De la inceputul alegerilor am preconizat,cu neuronul meu de 17  ani jumate ca totul o sa fie un rahat frumos ornat care va duhni teribil.Incepand cu sistemul uninominal care s-a dovedit a fi o flatulatie mare si zgomotoasa in mijlocul strazii(nu ca vechiul sistem ar fi fost mai fericit),continuand cu masurarea plina de zel a rezultatelor-a cui e mai mare(procentul ,desigur.),discutiile interminabile la sprit despre care noi,muritorii de rand nu stim absolut nimic decat ceea ce vor ei sa stim,si incununand cu o alianta scarboasa,pe sistemul las-o ba,ca merge asa!

Nu simpatizez cu niciun partid,dar am sperat undeva in adancul ranzei mele ca exista vreo sansa ca Geoana sa fie numit premier.Neah! Stiam foarte bine ca prim-marinarul tarii  nu se va “preta” la asa ceva. Era foarte clar ca  va colora bine de tot in portocaliu,precum o intoxicatie cu morcovi ,tot ce se poate.

Prima portie de marlanie en-gros cu care ne-am obisnuit deja  a fost organizarea unei conferinte de presa in care Base,bagandu-si efectiv organu’ in toate negocierile mai mult sau mai putin intense ale celor doua partide,PSD si PD(minus) L,a anuntat ca mananca gulasul la cina,adica UDMR-il ramane mai indispensabil decat izmenele cand vine vorba de procente si a numit vijelios premierul.Cine altcineva decat deja cliseic numitul Stolo-Robocop,alintat si Frankenstein , pricinuitorul de lacrimi basesciene oportune. Previzibil. De asta a si votat populatia Morcoveata basesciana. Carisma lui,privirea lui,coerenta lui…cine le poate avea,cine mai e ca Stolo? In 5 minute PSD-istii s-au lins pe bot de la orice conditii pertinente pe care le-au pus: impartirea mandatului 2-2 ani si varianta UDMR exclusa.AS! Base a zis raspicat ca Stolo e pe 4 ani.Base said MUCLES!

Duminica,14 decembrie.Peisajul  cu liliputanul Boc alaturi de Geoana este haios fara sa isi propuna. Cartita zambeste frumos,contrastand cu crisparea lui Geoana,care si-a pus latul pentru urmatorii4 ani.Boc e relaxat,zambeste relaxat,cineva acolo sus( la Cotroceni) il iubeste!

Buun.Totul parea a lua o turnura finala.De unde.! Stolo,cu ultimele scuturari de rugina, anunta ca isi depune mandatul.Poftim? Deja-vu. Ma simt ca intr-un film prost.El,da,el…tot cel care in 2004 s-a retras din cursa pentru alegerile prezidentiale,smulgandu-i marinelului celebrele lacrimi de crocodil. Stolo este omul-supozitor,pus unde trebuie,te fereste de dureri de sale si daca stii cand sa il scoti poti sa iti lauzi triumful prin fortele proprii.

Base is back. Conferinta de presa.Mult spus.Mult prea ocupat pentru a da explicatii detaliate.Vizibil iritat,spune ca accepta doar “3 intrebari”,ce carma lui! Se simte trist de nefericitul eveniment.Nu am avut parte de lacrimi.Ei,sa nu fim atat de pretentiosi.

Pe toate posturile TV,se despica firul in patru.Un analist zice ca ar fi o  dovada de verticalitate a lui Stolo,vrand sa se retraga din jocurile politice.I-auzi.Eu as spune ca e unul dintr cele mai penibile figuri politice din cate i-a fost dat Romaniei sa vada.

Cred mai degraba ca supozitorul s-a retras la timp pentru a-i permite teniei sa-si faca numarul. Fiecare tenie are supozitorul ei. Un melanj scarbos de intrari si iesiri in fundul prezidential,pretentios,nestiind niciodata pe care fesa se va aseza maine.

Pupatul dosului cu gratie

Anterioritate,simultaneitate,posterioritate.Am avut de pierdut,am si voi mai avea  prin felul meu de a fi.Inca de cand am invatat sa vorbesc am fost de o sinceritate debordanta,ca toti copiii.Diferenta este ca mi-am pastrat-o  si peste ani.E adevarat,viata sociala te determina, poate chiar fara sa realizezi, sa deprinzi mizerii de obiceiuri si sa renunti la o cota parte din orgoliu si nu intotdeauna am spus in intregime ce gandesc.Din lene,lehamite,saturatie. Sunt o pacatoasa social.

Rezum:Atat de putin ma cunosc oamenii! Da. Sunt sincera si totusi nu ma pot face cunoscuta.Daca ma cunosti,acum probabil iti vei spune in gand ca aberez si ca bineinteles ca ma cunosti si ca imi place sa pozez in neinteleasa,asa de 8 decembrie.Paradoxuri.In fine.

Chestia e ca neavand ochi imensi,umezi si supusi in momentele vitale,cand trebuie sa prinzi un loc caldut in corazonu cui trebuie ;neacceptand sa ma prostituez verbal cand ,unde si in fata cui trebuie,e nasol momentu’.Rareori mi s-a intamplat sa zic ceva impotriva vointei mele si pot asigura curiosii ca mii de capilare au simulat atunci ca plesnesc si ca toata fierea mi-a plutit pe limba pret de minute care mi-au parut ore,si zile intregi al caror numar nu l-am mai tinut. Nu pot.Mi-e greu si imi fac procese groaznice de constiinta:  fie cand gura bate…curu si bravez,fie cand fac concesii.

Nu fac felatie spiritelor” mari” in cercurile lor mici vazute prin lupe mari,la suprapret.

Nu vreau sa ma razvratesc.Societatea ne ucide,putin cat de putin spiritul asta.Taci si inghite. Vreau sa ma adaptez,fiind de altfel intotdeauna un “middle of the road”:nu sunt nici umbra lui Che Guevara,nici pielea Sfintei Filofteia.Sunt coada de la matura.

Ideea e ca am vorbit mult,si am spus foarte putin:Norocul meu e in alta zodie decat al altora.